Europuls are plăcerea de a vă invita la cea de-a XIII-a ediție a Forumului EUROSFAT

Cel mai mare forum anual de afaceri europene din România

Într-o Europă aflată între tranziția verde și noile realități geopolitice, infrastructura de transport și logistică devin factori-cheie ai competitivității. Regiunea Central-Est Europeană (CEE), aflată la intersecția coridoarelor comerciale majore dintre Vest, Est și Sud, are un potențial strategic uriaș, dar și vulnerabilități majore: infrastructură insuficient modernizată, fragmentare de reglementări și dependență de combustibili fosili. În același timp, comerțul regional este pus sub presiune de standardele de sustenabilitate, de noile reglementări europene (Fit for 55, CBAM) și de competiția globală pentru lanțuri logistice mai scurte, mai digitale și mai verzi. Cum poate CEE să transforme provocările actuale într-un avantaj competitiv prin transport și logistică sustenabilă și, în acest proces, să devină un hub logistic și comercial al Europei, evitând riscul de a rămâne doar o piață de tranzit între Vest și Est?

Propunerea Comisiei Europene pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028-2034 marchează un nou capitol în dezvoltarea Uniunii și a statelor membre, cu un buget evaluat la 2000 de miliarde de euro, aproape dublu față de exercițiul anterior. Cu schimbări majore, atât de structură, cât și de paradigmă, viitorul CFM are ca priorități securitatea, apărarea și competitivitatea Uniunii Europene. Masa rotundă dorește să anticipeze discuțiile deja lansate în spațiul public de la Bruxelles în urma propunerii publicate de Comisia Europeană pe 16 iulie. Astfel, împreună cu participanți cu expertiză și relevanță în discuții, masa rotundă pregătește România pentru negocierile ce vor urma privind bugetul pe 7 ani al UE, având alături membri ai Parlamentului European, ai Comisiei Europene, decidenți la nivel european, național și local, dar și parteneri sociali și de business în realizarea proiectelor de anvergură prin fonduri europene.

Într-un peisaj social și politic complex, este esențial să discutăm despre modul în care tinerii își dobândesc astăzi competențele necesare realității de afară, în cadrul sistemului educațional. Vom explora modalitățile prin care educația democratică și civică, atât formală, cât și nonformală, poate cultiva cetățeni critici și implicați. Vom analiza metode inovatoare prin care tinerii pot înțelege și exercita drepturile și responsabilitățile lor, contribuind activ la societate. Un segment important al discuției va fi dedicat modului în care educația poate contracara narativele istorice distorsionate și combate nostalgia comunismului, asigurând o înțelegere clară a valorilor democratice și a libertăților fundamentale. Vom sublinia, de asemenea, importanța educației nonformale și a procesului de învățare continuă în dezvoltarea competențelor esențiale pentru noile generații, precum adaptabilitatea, gândirea antreprenorială, reziliența la dezinformare și capacitatea de a se autodezvolta pe tot parcursul vieții.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), instrumentul european post-Covid menit să ne ajute să facem reforme și investiții în șase domenii-cheie, a fost, pe rând, un plan de țară, o oportunitate, o obsesie și mai apoi un test pe care ne zbatem, pe ultima sută de metri, să îl trecem. Mediatizarea, și pozitivă, dar și critică a PNRR-ului, a fost utilă, întrucât a devenit rapid cea mai cunoscută finanțare de care beneficiază România, după fondurile de coeziune. Astăzi, suntem la un an distanță de încheierea acestui exercițiu și este un moment oportun să tragem linie și să spunem ce blocaje mai există, cu câte granturi și câte împrumuturi rămâne România la finalul PNRR, cu ce reforme și investiții rămân cetățenii din PNRR, dar și ce lecții am învățat din experiența PNRR și cum ne vor ajuta acestea să gestionăm mai bine fondurile europene.

O componentă centrală a acestui panel va fi rolul din ce în ce mai important al Planului Social pentru Climă, ca instrument pentru a oferi o tranziție justă tuturor cetățenilor afectați, plan din care partea României se ridică la aproximativ 6 miliarde de euro. Fondul ar sprijini în primul rând investițiile menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră din sistemele de încălzire și transportul rutier și, într-o măsură mai mică, sprijinul direct pentru venituri. Prin discuțiile noastre, ne propunem să oferim o imagine de ansamblu cuprinzătoare a ETS2 și a impactului său potențial asupra României. Vom analiza modul în care Fondul Social pentru Climă poate contracara efectele regresive asupra gospodăriilor, punând accent pe măsurile prevăzute în Planul Social pentru Climă al României. De asemenea, vom aborda modul în care Ministerul Proiectelor Europene și Investițiilor intenționează să identifice și să sprijine grupurile vulnerabile, prin investiții în sisteme de încălzire și transport rutier ecologice. Un alt punct central va fi informarea cetățenilor și rolul participării publice în procesul de elaborare a PSC.

Societatea civilă și jurnaliștii se confruntă tot mai des cu litigii abuzive menite să intimideze și să reducă la tăcere vocile critice, preocupate de expunerea adevărului (SLAPPs). Pentru a contracara aceste practici, Uniunea Europeană a adoptat Directiva anti-SLAPP, un instrument juridic esențial pentru protejarea libertății de exprimare și, implicit, a pluralismului - valoare fundamentală a unei democrații funcționale. România se află în plin proces de transpunere a directive şi este necesară colaborarea societăţii civile şi a instituţiilor publice pentru ca transpunerea să fie una eficientă. Evenimentul va analiza limitele (actuale ale) transpunerii, impactul asupra jurnaliștilor și activiștilor, dar și soluțiile de advocacy propuse pentru îmbunătățirea legislației. Vom discuta cu persoane implicate direct în acest proces: reprezentanți ai societății civile, instituțiilor publice, mediului academic, precum și jurnaliști și activiști civici. Totodată, dezbaterea va prilejui lansarea Coaliției naționale anti-SLAPP, o inițiativă a Asociaţiei LiderJust pentru stabilirea unui cadru legal prin care organizațiile din domeniu să gestioneze fenomenul SLAPP pe termen lung.