Uniunea Europeană a stabilit o agendă ambițioasă privind conturarea viitorului digital al Europei, încurajând statele membre să sporească procesul de transformare digitală. Această dezbatere va aborda strategia și reformele cheie necesare, dar și viziunea României pentru respectarea agendei digitale a UE, în conturarea viitorului său digital. În plus, sunt propuse pentru discuție următoarele subiecte:
- Transformarea digitală a României - provocări și oportunități;
- Reforme cheie pentru redresarea rezilientă a României prin transformare digitală și inovare;
- Schimbul de cunoștințe și de bune practici;
- Priorități pentru transformarea digitală a administrației publice românești;
- Reducerea decalajului de competențe digitale;
- Implicarea diferiților stakeholderi cu un obiectiv comun în realizarea obiectivelor de transformare digitală ale României.

Anii următori vor fi decisivi pentru asigurarea tranziției verzi, iar pentru România, sectorul energetic prezintă provocări semnificative. Prin mecanismul NextGenerationEU și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Guvernul României și-a propus o serie de măsuri pentru a atinge obiectivul european al neutralității climatice până în anul 2050. Pe lângă modificările legislative menite să încurajeze trecerea spre o economie verde, România s-a angajat să facă investiții masive în infrastructură, cercetare și dezvoltarea surselor alternative de energie pentru a asigura decarbonizarea totală a sistemului energetic.
Cum poate România să realizeze această redresare ecologică în cel mai bun mod posibil? Care sunt domeniile cheie care trebuie mai întâi decarbonizate? Care va fi rolul industriei energetice în accelerarea tranziției spre neutralitatea climatică și ce măsuri pentru încurajarea mediului privat trebuie luate în acest context? Pentru a răspunde la aceste întrebări, Eurosfat își propune să reunească actorii cheie din domeniu, precum decidenți politici, companii naționale și internaționale, ONG-uri și experți, pentru a dezbate problema tranziției verzi și sustenabilității energetice.

Cooperarea transatlantică reprezintă un punct esențial pe agenda Uniunii Europene, întrucât atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite ale Americii împart același set de valori democratice. Această dezbatere urmărește găsirea unor soluții pentru provocările de zi cu zi, care pot fi combătute mai ușor prin colaborarea transatlantică. Prin urmare, în cadrul dezbaterii se vor aborda subiecte precum:
- Întoarcerea la multilateralism și consolidarea alianței dintre statele democratice
- Dezvoltarea rolului NATO ca instituție politică
- Colaborarea în domeniul tehnologiei și a comerțului
- Tranziția către o economie verde și prosperă. 

Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii reprezintă împreună cea mai mare forță economică a lumii și prin urmare pot avea un scop comun în asigurarea unui viitor verde.

Conferința privind Viitorul Europei, lansată în luna mai anul acesta, își propune să le confere cetățenilor un rol mai important în conturarea politicilor și priorităților Uniunii Europene, cu scopul de a spori nivelul de reziliență la viitoare crize. Sub egida Conferinței, Europuls și-a propus să contribuie la dezvoltarea unui dialog solid cu reprezentanții de seamă ai societății civile, pentru a contura o serie de priorități ce vor fi înaintate decidenților români și europeni.

Digitalizarea îmbunătățește deja siguranța, productivitatea, accesibilitatea și sustenabilitatea sistemelor energetice. Dar digitalizarea crește, de asemenea, noi riscuri de securitate și confidențialitate. De asemenea, schimbă piețele, modelele de afaceri și dinamica pietei muncii. Decidenții politici, directorii de afaceri și alte părți interesate se confruntă din ce în ce mai mult cu decizii noi și complexe, adesea cu informații incomplete sau imperfecte. La această provocare se adaugă natura extrem de dinamică a sistemelor energetice, care sunt adesea construite pe infrastructuri și active fizice mari și de lungă durată.
Digitalizarea: o nouă eră în tranziția către sustenabilitate?

Necesitatea de reformare a sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și relevanța respectării statului de drept rămân, până în ziua de azi, subiecte de mare anvergură, stârnind numeroase semne de întrebare în rândul cetățenilor români. Așadar, anul acesta reprezintă ocazia ideală de a face un pas în spate și de a privi retrospectiv parcursul reformelor din justiție, analizând, totodată, situația în care ne aflăm în contextul actual.
Ce a trebuit să fie realizat pentru ca România să devină membră a UE în faza de preaderare, ce a rămas de făcut în cadrul MCV și la ce se angajează România în ceea ce privește planul RRF? Sunt oare aceleași angajamente? De ce durează atât de mult implementarea reformelor în domeniul justiției în România? În contextul actual al noilor instrumente ale UE privind statul de drept, există vreun stimulent pentru accelerarea acestui proces? Care au fost obstacolele atunci și sunt aceleași și astăzi?

În cadrul acestui colocviu Europuls va lansa primul număr al revistei "Europuls Policy Journal on EU Affairs", unde vor întruni experți care își vor prezenta lucrările care abordează trei arii de maximă relevanță în contextul actual: Tehnologii Emergente, Statul de Drept și Democrația și Politici de Mediu și Energie. 

Astfel, temele abordate în cadrul acestei sesiuni se vor afla în strânsă concordanță cu obiectivele specifice de pe agendei UE. De asemenea, autorii vor avea ocazia de a răspunde la întrebări din partea audienței cu privire la rezultatele cercetărilor lor, în cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri pentru fiecare subiect expus.

Lucrările ce vor fi prezentate: